Vise.. vise

Posted in General cu etichete on martie 6, 2010 by Voicu Ioan

Eu si visul meu… doua persoane diferit a putea spune. Sau poate ca sunt intruchiparea aceleiasi persoane in doua lumi diferite. Lumea in care traiesc eu este o lume normala, este lumea noastra, a tuturor. Este o lume unde exista si tristete si fericire, si suferinta si… si de toate. Lumea in care traieste visul meu este o cu totul alta lume. Este o lume in care totul este asa cum vreau, este o lume in care sunt iubit, este o lume in care exist. Este o lume perfecta pentru mine, dar este ceva ce in viata reala nu se poate atinge, este ceva absolut imposibil. Si cred ca tocmai acest imposibil face totul atat de frumos. Este o lume in care am tot ce imi doresc, dar nu ma plictisesc. fiecare zi e altfel, totul e plin de surprize. E frumos. Si cred ca imposibilul vine chiar din faptul ca nu exista plictiseala. Nu cred ca exista viata fara plictiseala, nu exista nimic de care la un moment dat sa nu te plictiseti. Chiar si daca ai tot ce-ti doresti te plictisesti. Te plictisesti pt. ca nu-ti poti dori mai mult. Eu cred ca unul dintre cele mai de pret daruri p care le au oamenii este acela ca ei pot sa viseze. Atunci cand visezi totul e mai frumos, mai plcut, totul e asa cum vrei, pt. cat timp vrei si nimeni nu poate sa-ti zica ca nu e bine. Sa visezi este bine  si cum ai face scurte calatori in paradis si ai trai printre ingeri. De asta imi place mie sa visez.

Azi vreau

Posted in General cu etichete on martie 5, 2010 by Voicu Ioan

Azi vreau sa zambesc, sa zbor ca soimul calator, pe piscuri ascutite, de soare imblanzite, si sa crestez vazduhul in vorbe de amor…ce-apoi sa le ofer, ca dar de fericire, acelora ce stiu ca exista iubire.                                                           

Azi vreau sa te iubesc, sa-ti dau priviri albastre, iar noptii sa-i ofer, buchet de soare-n glastre,

Azi vreau sa prind un nor, ce perna sa il fac, iar cand iti este dor s-o pui incet sub cap,

Azi vreau sa uit tristetea, s-arunc culoarea gri, sa caut frumusetea din ochii de copii, in blanda trainicie cu noaptea sa ma-npac, sa nu cada iar ploaia din cerul cel opac, sa vina ploaie lina din cerul argintiu, o apa cristalina, un semn ca inca-s viu !

Azi vreau sa ma ridic, sa stau inalt si drept, sa stiu ca bucuria mai are un adept, sa nu ma uit in urma caci n-are nici un rost, ce astazi este, maine va deveni a fost !

Si astfel trece clipa fara ca rost sa-i prind, si trece viata toata, goala si neiubind !

Mai bine hai sa radem, copii noi iar sa fim, caci ne-am nascut cu suflet si rost ca sa iubim !
“Hai sa intram in viata, cu zambetul pe buze,

ce daca atarnam de-un fir de ata,

iubirea ne va tine loc de scuze !”

Captivi in libertate

Posted in Libertate cu etichete on martie 5, 2010 by Voicu Ioan

Viata reala ne antreneaza ca un tavalug in vartejul ei, fara sa ne dea o clipa de ragaz, fara sa ne lase sa ne intrebam daca vrem sau nu vrem sa facem toate acele lucruri dictate de reguli, suntem pusi de multe ori in fata unui geam cu grilaj de fier prin care admiram un rasarit de soare sau un cer instelat, suntem in stare sa facem abstractie de duritatea si raceala otelului interpus intre noi ? Putem oare chiar si atunci cand suntem prizonieri sa simtim libertatea unei adieri de vant? Sunt reguli stricte, reguli care ne fac sa ne simtim mai putin liberi dar reguli de care avem nevoie pentru a evita haosul. Si atunci actionam ca atare, ajungem sa ne obisnuim cu imaginea grilajului de fier intr-atat de tare incat el face parte din imaginea rasaritului de soare, nu ne mai deranjeaza ,nu-l mai vedem , dar oricat am vrea sa atingem cerul ,cu mina ne lovim de otelul rece.

Ce este prietenia ?

Posted in Prietenie cu etichete on martie 5, 2010 by Voicu Ioan

Prietenia poate fi inteleasa ca o profunda apropiere sufleteasca. Oricine doreste sa aiba un prieten bun, caruia sa i se poata destainui. Dar cati dintre noi il poate asculta cu tot sufletul si poate chiar ajuta pe acel “timid”? Timiditatea este o infirmitate. De multe ori relatia de prietenie dintre doua sau mai multe persoane este luata in ras de catre ceilalti. Este de ajuns o privire pentru ca sincerul sentiment de simpatie sa incolteasca. De ce nu stim cu totii sa apreciem prietenia adevarata cu ochii sufletului si nu doar a fizicului? “Un om frumos este o bijuterie care in timp se uzeaza, iar un om bun este si ramane vesnic o comoara.”
De cine ne ascundem oare? De noi insine. Oare intelegem toti sensul cuvantului prietenie? A fi prieten nu inseamna numai distractie si bani. Asta in niciun caz nu este o prietenie. Azi tinerii sunt influentati de un curent de conceptii din filme (cel mai des americane) sau reviste prin care prietenia este inteleasa ca un amestec de indrazneala si nebunie.
Este dificil in viata sa fii singur, sa nu ai un prieten caruia sa-i vorbesti, sa nu ai cu cine sa-ti imparti bucuriile, sa nu ai un umar pe care sa plangi (la nevoie). Este un dezastru sa n-ai cu cine sa razi, sa gandesti, sa meditezi.
Se spune ca generatia noastra este o generatie fara limite, asta inseamna ca nu ii lipseste nimic si totusi ii lipseste ceva, esentialul: prietenia. Ar trebui sa ne dezvaluim gandurile acum cand inca mai putem, sa ne dorim sa fim cu cineva cu care sa ne intelegem reciproc.

Zambetele noastre timide nu pot umple sufletul dornic de frumos, de fericire, de prietenie. Noi toti dorim si vrem sa avem prieteni, dar nu toti prietenii sunt buni…

Acel prieten bun, care nu te lasa la greu, caci despre acest prieten vreau sa vorbesc, cred ca are multe calitati ce trebuie amintite. Acest prieten bun este atent, stie sa observe cand ti-e greu, este acolo unde si cand ai nevoie. Este iubitor, stie sa mangaie, stie sa se comporte frumos, are capacitatea sa iubesca neconditionat, acest prieten nu va avea despre sine o parere mai buna, ci este egalul tau, acest bun prieten va avea intotdeauna usa deschisa si va fi gata sa te primeasca cu dragoste.
Pe drumul vietii, greu si anevoios, atunci cand intampini greutati acest prieten va sti sa se uite inapoi, sa se intoarca, sa iti dea mana, sa te ajute sa te ridici si mai mult sa te ajute sa mergi mai departe. Un prieten bun cred ca nu va cauta sa faca ce-i place lui, ci va cauta sa faca ce iti place si te ajuta pe tine.

Un bun prieten nu te va judeca si va gasi circumstante atenuante pentru tine, un bun prieten este langa tine si te va ajuta sa cauti solutii de rezolvare la problemele tale. Greutatile tale vor fi şi greutăţile lui, bucuriile tale vor fi şi bucuriile lui, va plange alături de tine si va rade alaturi de tine. El va sti sa simta alaturi de tine, cand vei fi bolnav el va simti durerea la fel ca tine. Acest prieten bun este bland, gentil si milos. Un bun prieten este capabil sa ierte si sa uite!

Un bun prieten nu te va jigni, nu iti va vorbi urat, un bun prieten nu te dezamageste, ci iti va fi credincios, nu se va preface niciodata.

Un bun prieten stie sa se ingrijeasca de tine, lipsa ta va fi completata de surplusul lui, ce este al lui este si al tau. Un bun prieten iti va da speranţa, un bun prieten te va face sa fii tare, un bun prieten te va ajuta sa vezi soarele ce se ascunde dincolo de norii negri, un bun prieten te va motiva pentru a merge mai departe atunci cand tu nu mai poti si nu mai vrei, cand vei dormi el va veghea asupra ta, cand vei fi pe drum te va apara, te va ocroti. Inima lui va bate in acelasi ritm ca si inima ta, acest prieten bun te va intelege si ingadui cu toate slabiciunile tale.
In general, prietenii nu se pot numara pe degetele de la o mana, deoarece adevaratul prieten este cel care iti este alaturi atat la bine cat si la greu.

Sunt oameni care sunt alaturi de ceilalti doar in momentele frumoase ale vietii, ce se petrec de-a lungul timpului, iar cand calalalt trece cel putin printr-un impas acestia ii intorc spatele brusc, pentru a nu-si complica viata cu problemele lui.

Un asfel de om nu se poate numi prieten adevarat. De obicei in ziua de azi, cei mai multi dintre oameni sunt falsi. Greu mai poti gasi un om cinstit din toate punctele de vedere.

Eu consider ca este prieten doar cel ce iti este alaturi la bine si la greu, se bucura de fericirea celuilalt si plange la suferinta acestuia.

Eu apreciez din tot sufletul o prietenie sincera si mi-as dori ca si ceilalti sa faca la fel, dar acest lucru este aproape imposibil.
Nu pot intelege de ce uneori suntem atat de rai si nu putem incerca sa avem un suflet mai bun, sa-i ascultam mai mult pe prietenii nostrii si sa-i sprijinim pe acestia din punct de vedere moral cel putin cand ei au nevoie de noi.

O vorba buna eu consider ca are valoarea unei comori morale pentru sufletul uman, dar din nefericire nu stim sa apreciem toti acest lucru.

Mai exista acele situatii in care prietenii pot fi falsi si in acesta situatie se adevereste motto-ul: ‘Fereste-ma Doamne de prieteni, caci de dusmani ma feresc singur!’

Un singur sfat esential am sa le dau celor ce-mi citesc ideile: Selecteaza-ti prietenii! Nu uita ca adevaratii prieteni dintr-o viata nu se pot numara pe degetele de la o mana si incearca sa acorzi in sensul propriu al prieteniei o parte a sufletului tau doar celui care merita spre a nu fi dezamagit intr-un final!

Acest prieten bun este gata, este pregatit chiar sa moara pentru tine…

E greu să il găseşti, dar dacă ai reuşit acest lucru cred că poţi fii fericit!

“Prietenia este rodul timpului, ii trebuie ani sa se coaca, in timp ce dragostea este ca fulgerul, uneori nascut din furtuna”.(G.Garibaldi)
“Prietenia precede dragostea, apoi o imbogateste” (Marin Preda).
“Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste! “.

Da, multi dintre noi ne laudam ca toti din jurul nostru ne sunt prieteni si avem un mare numar de prieteni, dar cu siguranta acest lucru nu este real.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.